Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for the ‘Minima moralia’ Category

Tudor Platon, eu, Codruta Marinescu, jurnalist, mama si om, sunt alaturi de tine! Il cunosc pe Tudor Platon doar din ceea ce s-a scris despre el si oarecum din fotografiile sale. Tudor Platon e elev in clasa a XII al Liceului Informatic din Piatra Neamt. Banuiesc ca n-a intrat pe ochi frumosi, ca atat el cat si parintii lui au luptat pentru ca Tudor Platon sa ajunga elev acolo, invatand in fiecare zi la toate materiile, asa cum cere stupidul sistem de invatamant romanesc, facand eforturi, poate chiar si meditatii, nu stiu, dar n-ar fi nimic iesit din comun, reducand orele de joaca pentru teme, ingrijorandu-se pentru fiecare nota primita la fiecare test de la fiecare materie, lucrand suplimentar, etc. Tudor Platon e pasionat de fotografie. Daca il googaliti ii veti gasi site-ul si veti avea surpriza sa descoperiti privirea unui ochi sensibil si matur, care indica talent si un nivel cultural peste media adolescentilor de astazi. (mai mult…)

Read Full Post »

Poate pentru ca seamana zilele intre ele ca doua picaturi de apa. Aceeasi lumina, acelasi miros de iarna, aceeasi absenta a sentimentului ca vin sarbatorile… A trebuit sa treaca peste mine toti acesti ani ca sa-mi pun intrebarea de nerostit pana azi: cum de a fost atat de simplu, pana la urma? Apoi interogatiile emergente: de ce n-au incercat si altii? De ce ne-au asteptat pe noi? De ce nu s-a stiut de puterea lui impreuna? Si daca s-a stiut de ce nu s-a facut recurs la „impreuna” din timp, inainte de a ne contamina, inainte de a ne expune un timp atat de indelungat morbului ideologic? De ce noi si cum am fost alesi? Sa nu se umfle toti in pene. Cand spun noi, ma refer la noi, nu la ceilalti. Nu la parintii nostri, nu la verisorii mai mari, nu la fratii de dincolo de granitele baricadelor. Ci doar la noi, stim noi care. (mai mult…)

Read Full Post »

O dedicatie pentru noi

O dedicatie pentru profesorii de maine. Nu pentru corpurile didactice de astazi. O dedicatie pentru mame si tati. O dedicatie pentru cei care si-au cerut iertare pentru ca, in trecut, din nebunie, au spus ca poezia a murit ieri. Ca mine. O dedicatie pentru cei care au spus „Eu nu, niciodata”. Si au regretat. O dedicatie pentru oamenii normali din jurul meu si de aiurea:  „Orice copil” – George Tarnea. 

Orice copil are un nume,
Orice copil are o zi,
Lumina lui aprinsă-n lume
De noapte ne-ar putea păzi. (mai mult…)

Read Full Post »

Din fericire suntem mai multi, nu foarte multi, cei care am experimentat deja lectia perisabilitatii. Ce inseamna perisabilitate in procesul devenirii ? Este lectia a ceea ce este intai de toate trecator, apoi degradabil, alterabil, pasager, precar, subred. Este in acelasi timp lectia a ceea ce este lipsit de consistenta, de profunzime, de temei si de valoare. Este lectia a ceea ce devine caduc. Din pacate, oamenii care din ignoranta sau reacredinta nu-si pun problema perisabilitatii, contamineaza tot ce ating. Din fericire, pentru ca vorbim de perisabilitate, contaminarea e reversibila, vindecabila. In traversarea noastra prin lume, ceea ce facem si felul in care alegem sa impartasim cu ceilalti constructiile noastre ne dau dimensiunea perisabilitatii noastre sau dimpotriva a durabilitatii noastre inefabile. Daca temeiul unei decizii e moral, atunci alegi sa contribui, sa lasi ceva in urma ta, sa te implici si sa te lasi asimilat intr-o valoare, daca nu…., nu-i nimic. Oricum, ceea ce faci e perisabil, deci pieritor.

Read Full Post »

Older Posts »

%d blogeri au apreciat: